OAMENI SAU MECANIZME?

Orice obiect sau mecanism este util atunci cind este   utilizat in conformitate cu functia si proprietatile sale. In caz contrar acesta devine o piedica, și  chiar  un pericol pentru ceilalti.   Spe exemplu, vehicolele din strada au functia de circulatie. Strada este destinata circulatiei. Vehicolele stationante se cuvine  să fie  amplasate in parcari  unde sînt protejate de intemperii  si  nu  împiedică nimănui.     Dar  prezența  in strada   a   vehicolelor  stationante      reprezintă   obstacole   pentru   șoferi  in circulatie si pietoni.     Vehicolele   în  sine,   fara soferi    la  volan,   postate   in strada  unde    se  circulă  continuu    sînt   doar    MECANIZME,   OBSTACOLE       care   pericliteaza    circulatia pietonilor,   soferilor   si   calatorilor.     Chiar de ar fi  de  aur,     super-extra-rapide,  perforrmannte,     aceste  vehicole,  dacă  staționează  în  stradă   ore și  zile  întregi,   sînt      OBSTACOLE,    dar  în clipa în care  urcă  șoferul  la  volan   si  pune în  funcțiune   motorul vehicolul  este   utilizat în  conformitate   cu   funcțiile  sale      deci,   foarte  util,  un mijloc de  transport  rapid  și  comod.   Important este să fie    utilizat   conform   proprietăților  sale.    Acum,   întrebați-vă  de  ce  este   acordată   prioritate   în  stradă   vehicolelor   staționante,  deși  fără   șoferi  sînt   doar  niște   mecanizme,  obstacole,  care  barează   circulația  pietonilor   și  șoferilor.     De ce  sînt   neglijate  drepturile      pietonilor,       șoferilor  si  călătorilor   în  circulație?       Cine sînt  mai  importanți,   pietonii  și   șoferii în  circulație,   sau   mașinile  staționante?    Oamenii  sau  obiectele?     A reduce   pe    jumătate    sau  pe  2/3  străzile   pietonale  pentru  a  plasa      mecanizme,       în timp ce pietonii și  soferii    rămași  fără  spațiu,    trebuie  să    suporte    înghesuală,  stres,    ambuteaje,     etc…     sînt   manifestări   de   infracțiuni   stradale.     O  infracțiune este  considerată  ca  atare  chiar  și  atunci  cînd  este   legalizată,  ceia  ce  este   un  nonsens  –  legea  este  destinată  să  protejeze  de   infracțiuni  ci   nu  să  le  oficialize .    Spre exemplu,    traversarea   vehicolelor   la  verde  pietonal  este  evident   infracțiune  care  pune în  pericol   viețile  pietonilor.    Și   parcările    stradale   sînt   infracționale,      construite  într-un  loc  impropriu,   destinat   circulației.     În străzi se circulă,  în  parcări  se  păstrează.   Parcarea  și  demararea   din  străzi   crează   momente   de   accidente  pentru că este  în  contrasens  cu   circulația.    Debandada   din  chestiunea  parcărilor        nu  este  un  motiv  pentru  a  o  rezolva  din  contul   pietonalelor   și  a autostrăzilor.      Cu  siguranță  că  se  vor  găsi   soluții   pozitive  care  să    împace  toate  părțile .     În  aceste  cazuri  importante sînt  prioritățile.    Cine este   prioritar,   pietonii  sau   mecanizmele?    Și,  important  este  de  asemenea  ca  fiecare   obiect să fie   utilizat  în  conformitate  cu   funcțiile  sale.      Asta  asigură   ordinea  și   legalitatea.                 Străzile   sînt  libere    pe timp de noapte,  deci  locuri  în  parcări  sînt  suficiente.    Ar putea fi  făcute  parcări  imense   la  marginea  orașului…    Sau ar putea   să  fie  construite   parcări   multietajate.

DESPRE PARCĂRI SI VALORILE UMANE

Vehicolele  fără  șoferi     parcate  pe  străzi  sînt  doar  niște  mecanizme.    Acestea  au  valoare     doar  cînd  șoferii  se  află  la  volane  pentru  că   sînt  utilizate   în    interesele    acestora.       Dar      staționante   pe  străzi,    fără  șoferi   în  interior,  aceste   mecanizme   sînt   obstacole     în  circulația   pietonilor    pe  pietonale   și   a  vehicolelor   în  circulație   pe  carosabil,    încalcă   interesele   vitale   ale  acestora.     Paradoxal,  dar   în aceste   cazuri  se  dă  prioritate    mecanizmelor   în  defavoarea  oamenilor.      Vehicolelor  nu  le este    nici    rece    nici   cald,    nici   strîmt   nici  larg.     Dar   ce  simt   oamenii?      AceIași  șoferi,  umblînd   pe  străzi   îngustate de  parcări   pietonale,  suportă  disconfort   si  stres.    Votați    oamenii!     Optați  pentru   interzicerea     parcărilor    stradale,  a   vehicolelor     staționante  pe  străzi  și  carosabil.

 

SISTEMUL LEGISLATIV-EXECUTIV-JUDECĂTORESC JUST EXCLUDE INFRACȚIUNILE

Toti oamenii care locuesc intr-un stat se numesc cetateni.
In clipa in care cetatenii ies in strada ei obtin un statut social  suplimentar  si anume – 1.pietoni 2.soferi 3.calatori.  Pietoni(1)  se  numesc cetățenii  care   se deplaseaza    în  strada pe jos,   soferii(2)   se numesc cei  ce conduc vehicole   în  care   transporta calatori(3).   Si atit.    Nimeni altcineva nu se mai afla pe strazi, decit poate niste ciini  sau pisici  ratacite.    Funcția    fundamentală  a  străzilor   este   – CIRCULAȚIA.   Strada se imparte in  trei   parti – 1.pietonala   2.carosabila   3.  Un  loc  deosebit de important  îl au parcarile.   Pe pietonala circula pietoni iar pe carosabil vehicole conduse de soferi care transporta calatori.  Parcarile  sint destinate vehicolelor stationante.  Carosabilul se deosebeste de pietoenală  prin  faptul  ca circulatia vehicolelor este determinata de reguli de circulatie stricte. Iar pietonii se misca dupa propiul plac, ei isi pot permite  sa se opreasca  din  mers, sa admire cladirile sau natura sau sa bea un suc pe terasa unei  cafenele.  Terasele au aparut in ultimii 25 de ani Inainte vreme pietonala era destinata doar circulatiei pietonilor.   În timp ce strazile    sînt   destinate  circulatiei   vehicolelor,   parcarile sint destinate vehicolelor stationante.
In acest mod toti subiectii(pietonii, soferii,  călătorii) si obiectivele(strada pietonala si carosabilul,  parcarile) acestei structuri sociale  indeplinesc functiile care le sint caracteristice  ceia ce creaza o stare de lucruri  numita ORDINE.    Subiectii au drepturi si obligatii   iar  obiectivele si obiectele    realizează   anumite functii   predestinate  satisfacerii   unor  anumite   necesități   economice  sau  sociale.     Respectarea ordinii in toate sferele sociale    asigură   securitatea   cetățenilor   si  bunăstarea   lor.
Dezordinea,  infractiunea incepe atunci cind subiectii – conducătorii auto,  utilizeaza obiectivele  –  străzile,   în  detrimentul    securității  pietonilor,  si  contrar functiei   social- administrative  ale străzilor..  Spre exemplu,    1. dintre toti subiectii     străzii    –  pietonii  sint cei  mai vulnerabili  și  cei  mai  mulți,  în comparație  cu  șoferii  care   conduc  vehicolele,     deci   pietonalele  trebuie  să  fie   bine   protejate.    Dar este invers,   parcarea  vehicolelor pe   pietonală    pune în pericol  securitatea pietonilor,   crează  un  stres si debandadă continuă.     Un alt exemplu  de   utilizare  a    străzilor   contrar  funcțiilor     si de  încălcare a   regulamentului   de circulație rutieră  este   faptul   că    pietonala este destinata circulatiei pietonilor dar este utilizata pentru parcarea vehicolelor.  In acest caz ordinea este   dublu incalcata 1.  Pentru ca strada este destinata circulatiei dar este utilizata pentru stationare  vehicolelor care iau din spatiul pietonilor.   2. Pentru ca strada destinată   pietonilor este utilizata pentru vehicole .      3.  Reducerea   dimensiunilor   strazilor pietonale    si  transformarea  lor  în  parcări   stradale  este   privarea   drepturilor   pietonilor   la   spațiu  pietonal,  si la securitatea  circulației.     Îmbulzeala  în stradă  creaza  stress   psihic.      În plus,   vehicolele  care   parcheaza  si demareaza   pe pietonală   o  fac contrar circulatieii    vehicolelor     pe carosabil  si există  riscul   accidentelor    cu  vehicolele  în circulație.     Regulamentul circulatiei rutiere   are cîteva articole care    pun  în  pericol    securitatea   pietonilor  –   art. 58  – vehicolele au dreptul sa circule la intersectie pe   roșu, adică   verde pietonal.  In toate  situatiile  se  tine  cont   doar  de necesitatile   soferilor cu vehicole stationante, dar sint  neglijate   drepturile pietonilor si a  soferilor   în  circulație, care suportă  consecințele   ambuteiajelor provocate de vehicole stationante   pe carosabil.    Toate   aceste   infracțiuni  sînt  provocate   de vehicolele stationante neregulamentar  si pe pietonale, si pe carosabil.      Interzicerea   staționării   vehicolelor  pe  toate   tipurile  de  strazi – si  cele  pietonale si cele   carosabile ,   ci din  contra,     staționarea     doar  în  parcări  special   amenajate     ar  putea  rezolva   toate  problemele  legate  de  debandada   stradală.          Prejudiciul adus pietonilor  este mult mai mare    decît  cel   suportat de șoferi,  chiar si numeric, numarul de pietoni care circula pe strazi   este mult mai mare decit numarul vehicolelor stationante pe pietonala sau pe carosabil.   Minoritatea dicteaza majoritatii.     Șoferii au de pierdut doar confortul pentru ca daca parcheaza in parcare au de mers 10-15 minute  pe  jos  in loc de 5 min, dar asta ar putea fi   dimpotriva un beneficiu – mersul pe jos este un gen de sport.     Ei  ar putea iesi cu jumate  de ora mai devreme pentru a admira natura si ciripitul  pasarilor.  Prejudiciul adus pietonilor este enorm – îngustarea strazilor,  pierderea securitatii in strada, stresul psihic provocat de parcarea si demararea vehicolelor pe pietonala, taierea copacilor de pe marginea strazilor.    Este un adevarat razboi contra populatiei civile  și  a naturii.      De  obicei,   oamenii  nu  prea   umblă   în  parcuri   din  cauza  distanței si a  preocupărilor cotidiene  dar    toți  umblă   pe  străzi.     Este   necesar ca   pe toate  străzile  să    crească  copaci  si  flori,  să  fie  create    spațiile  verzi,  care  sînt  cea  mai  importantă sursă   de  oxigen si  vitalitate.    Astfel      în  trecere    lentă   pe  stradă   cetățenii își  pot  suplini   sursa  lor  de   vitalitate   naturală.           Este  necesar  ca  orașele  la fel  ca  si   satele  să  fie   aproape  de natură,   să fie   transformate    în  orașe – parcuri.                                                                                                                                       Așadar,   pentru  restabilirea  ordinei  stradale  este  necesară   Interzicerea   staționării   vehicolelor  pe    strazile  pietonale si    carosabile ,   ci    doar      în  parcări  special   amenajate.    Este atît  de  simplu –  pentru  securitatea  tuturor  este necesar doar  să fie   interzise   parcarea    vehicolelor   staționante  pe  străzi.   Pentru a   asigura   securitatea pietonilor  si   prevenirea  ambuteiajelor     este  necesar doar ca   strazile să fie eliberate   de  vehicolele  stationante, care   trebuie   sa fie plasate in parcari  dotate.          Inainte vreme  toți  soferii   care  cumpărau  vehicolele   erau  obligati  să-si  cumpere si  garaj  sau  loc de parcare.      Primele masini parcate pe pietonale au aparut acum   zece   ani.    Exista o delimitare stricta intre pietonale si carosabil.     Nu era permisa nici parcarea pe carosabil.     Nu existau ambuteiaje.     Dar si acum pe timp de noapte strazile  sint  libere. Vrasazica  cea  mai  mare parte dintre acestea sint plasate in parcari si garaje.     Mi s-a întîmplat de multe ori să  trec pe lîngă parcări   pe jumătate   libere  iar  mașinile să fie  parcate alături.    Este   necesară o  politică  maleabilă   în  acest domeniu -spre exemplu,  scăderea prețurilor   la  locuri de parcare,   acoperirea acestora din contul primăriei.   În Chisinau  spre exemplu,     stadionul  republican  ocupă   un  cartier  întreg  si  este  situat în  centru   este      aproape distrus  – teren viran,  dar ar putea   servi temporar  în  calitate de parcări.             Ar  putea  fi    construite  parcări în  clădiri   multietajate  de  10-30 etaje,   este necesar sa ridici doar peretii,    acoperișul,    ascensorul, si parcarea este gata, marcarea poate fi facuta cu vopsea.           Situația  de pe    străzi  este  un   exemplu de  nerespectare    a regulamentului  circulatiei  rutiere.     Într-un  sens  mai  larg  comportamentul cetatenilor este determinat de legi si regulamente.     Există      legi   ce  conțin  articole   infracționale   din punct de  vedere    penal,   spre exemplu,  art. 58 si 68  din    regulamentul circulației rutiere   sau   regulamentele   asociațiilor   de   luptă.    În acest caz   inculpați   sînt   cei care  au  adoptat  aceste legi  ci  nu  cei  care   respectîndu-le  au  comis  accidente sau  infracțiuni.        Daca  legile  sint  juste,    respectarea   lor  asigura securitatea cetatenilor si satisfacerea tuturor necesitatilor de trai,    prosperitatea tuturor.                                                                                                                                                   Dac-ar  fi să continuam  fraza cu  care  am  inceput  acest   articol,   si  anume       –  oamenii care   locuesc     pe  teritoriul  unui    stat   se  numesc  cetățeni.     Cetățenii au  drepturi  si  obligații   consfințite  în  legi,   aprobate  de  organele   legislative,   si   aplicate  in   practică    de  organele  executive,  si de profil     în   toate   sferele   social-economoce, etc..     Spre exemplu,   CONSTITUȚIA  este     legea fundamentală  pentru că   este   reglementează   infrastructura  de stat,     drepturile  si  obligațiilor   tuturor  cetățenilor,    dar  există   LEGI   ORGANICE   care   reglementează     activitatea,  drepturile si  obligațiile   cetățenilor     într-un  anunit   domeniu  social-adminstrativ.   Activitatea   întreprinderilor   si  asociațiilor  este  determinată  de  REGULAMENTE.      La nivel de     structura  un  stat  este   formată     din:   1.presedinte    2.   parlament -parlamentari       3.  guvern-premier -ministri  3. ministere  –   armata,   organele de justiție și   ordine,   4. județe –  județeni   5.  localități -locuitori,   orase –  orășeni, sate – săteni.   6.   Localitati  structura:   primărie,  poliție,  centre de comerț,   întreprinderi,    scoli,   centre  medicale,   centre  de   învățămînt  si   de cultură  biblioteci,  cluburi,  cinematografe,    etc, etc…     Fiecare dintre  aceste  sfere  social-administrative -economice-culturale,  are  propriile  sale  legi  si  regulamente  care  determină   drepturile  si   obligațiile   cetățenilor   în  domeniile  respective.     Un cetățean   pe  parcursul   zilei  poate fi  în  mai  multe  posturi  sociale,   cea de pieton  cînd  merge pe  stradă,  cea  de  elev  la  școală   sau  de  angajat  -la  serviciu,    client  în  centrele   de  comerț,   spectator  în sălile  de   teatru si  concerte,      părinte – copil   acasă.        Aceste  posturi   sociale   determină   drepturile si obligațiile   cetățeanului  în diferite  domenii   sociale.   Respectarea    obligațiilor   asigură     beneficiere  de drepturi.     Într-un  sens  mai  larg   drepturile,    libertatea  si  securitatea   cetățenilor  este   protejată  de   respectarea   obligațiilor  de  cetățean  în  toate posturile  sociale.    Infracțiunile   sînt provocate  de   utilizarea  impropie   a  obiectivelor   social-economice, contrar  funcției  lor  intrisece.  Spre exemplu    funcția  străzilor  pietonale    este  circulația   pietonilor.   Staționarea  vehicolelor  este  un  exemplu de  utilizare  a  străzii   contrar   funcției  sale  si  crează   situație  infracțională.    Sau –  funcția   strazilor  carosabile  este  circulația   vehicolelor.   Staționarea   vehicolelor   este  utilizarea   improprie  a  carosabilului  ceia ce crează   situații  de  ambuteiaj.    Concluzie –  pentu   evitarea   situațiilor     infracționale  este   necesară    plasarea   vehicolelor   staționante  în  parcări dotate. Dar  cel  mai  important  în  această  situație  este  factorul  uman  –    interesele   șoferilor  de vehicole   sînt   considerate  mai  importante    decît  interesele  pietonilor.    Șoferii   NU  î-si pun viața în pericol   prin  faptul  că    fac  o  distanță  mai  lungă   cu  10-15  minute   pentru  a   parca    într-o    în    parcare   specializată.     Pietonii  au  de  pierdut  mult  mai  multe  –   securitatea   circulației,   stresul  psihic  provocat de  vehicole  apărute pe neașteptate,  de    îngustarea   sau     blocarea  completa  a   pietonalelor,   debandada,     îmbulzeala.      Este  realmente  un  război  stradal.                                                                                                  Deci,  pentru   asigurarea   securității    și   bunăstării   cetățenilor    este    necesar    un   SISTEM   SOCIAL-POLITIC,  ADMINISTRATIV-ECONOMIC     eficient   care  prin     însuși   legile si regulamentele  sale   să   asigure     respectarea   ordinii   si  imposibilitatea  comiterii infracțiunilor si  crimelor.      Un stat  este   fondat  pe trei   instituții   fundamentale   –   legislativă,  executivă,    judecătorească.        Pentru   încetarea   infracțiunilor  si   crimelor      este    necesar    ca   în  acest     SISTEM   SOCIAL-POLITIC-ADMINISTRATIV-ECONOMIC    DE  STAT      instituția  legislativă   să     creeze     legi  obiective  de   funcționare  a  statului   si  a  tuturor   structurilor din  care este   constituit.             Legile   care  reflectă  o  stare  de   lucruri  obiective  exclud    violența.    Modificarea nejustificată    a unor   articole  din  legi   poate   provoca  dezordine   si  infracțiuni.     Iată  de  ce  este  necesar  ca  instituția   ludecătorească   să   facă  expertize  si  analize  juridice       care  să  verifice    autenticitatea și  obiectivitatea   tuturor   legilor  si  de  asemenea  un  sistem    un  cod penal   just        Instituția   executivă   trebuie  să   asigure     respectarea    legilor  în toate  sferele social-economice, inclusiv   prin  intermediul     structuri de ordine   performante.

PS.  Foto este preluată de la site-ul   http://www.opiniatimisoarei.ro

 

 

 

PIETONII AU DREPTURI!

Cea mai  nedreptățită     categorie     socială   sînt…        aveți dreptate  –     PIETONII.                                                                                                                       Pietonii  sînt  cetățenii  care   se  deplasează   pe   partea  pietonală  a    străzii – pe trotuare.   Fiecare dintre cetățeni  este pe o perioadă de timp  – după ieșirea în  stradă,     pietoni,   si pe alta    perioadă de  timp  cînd urcă în transport – pasageri sau soferi,  – este necesar   să    fie   asugurată   securitatea     personală   în  toate  cazurile.      Pietonii   trebuie  să   fie   în siguranță  pe  trotuare.   Deci,   trotuarele  trebuie    să  fie   suficient  de  largi  și  să  fie  destinate  doar   pietonilor,     să fie  libere  de  vehicole.    Adeseori  vehicolele încalcă  regulele   de  circulație   și     trec  de     pe    partea    carosabilă   pe cea  pietonală.    Delimitarea   dintre    partea   pietonală  și  carosabilă a  străzii trebuie  să  fie   certă    pentru că provoacă   pietonilor   o  stare de stres  permanent  din cauza  pericolului  de  accidentare  din   cauza    vehicolelor  intrînd pe pietonală.    Pînă nu  demult    existau     dimensiuni (lățime) –   standart pentru   trotuare,   în  corespundere  cu     necesitățile    pietonilor.   Spre deosebire   de    șoferi,  care  conduc   vehicolele    conform  regulilelor    circulației    rutiere,   stricte,   pietonii  nu-si reglamentează  mersul, ei  au  dreptul   la libera  circulație  pe  trotuare.  Ei  sînt  liberi  să   se deplaseze   cum  doresc  cu condiția să nu restrictioneze     circulația altora.        Pietonii   ar  putea   să  se    oprească  din  mers,  să   se   așeze  pe   bănci  și  să  privească   albastrul  cerului,  sau  să  asculte  ciripitul  păsărilor,    sau  să  discute   cu  prietenii  si   să  sorbească  o  băutură, o înghețată.   Deci,  circulația    pietonală  ar putea  satisface  mai  multe  necesități  ale   pietonilor.     Puțini oameni    reușesc  să  meargă   zilnic  în  parc  dar  toți   merg   pe străzi.    Străzile ar putea fi   utilizate si ca mijloc de  fortificare   a  sănătății  și  transformate în   spații    verzi.  La fel și  curțile  blocurilor  de locuit.

Spre regret,   este de  remarcat    tendința   opusă  –

1.   Pietonilor   li se  ia  dreptul  de  a   avea  trotuare.   Pe  unele dintre   străzile   noi   construite  în  ultimii  20  de ani     toată  strada  este  ocupată   de      carosabil,      pietonala  lipsește.      Pietonii sînt forțați să  meargă pe   carosabil  cu riscul  de a  fi   accidentați de   vehicole   sau  în  cel mai bun caz   de  a   suporta  o  sperietură.
2.  Există  și   străzi  cu  doar  un   singur  trotuar   îngust  pe  o  singură  parte  a străzii,  ceia  ce  este   mai  bine   decît  nimic  dar  totuși  insuficient.
3.     Trotuarele   standart,   pe  care  le  cunoaștem  din  copilărie    sînt supuse  unor  modificări   alarmante  –  sînt   îngustate cel puțin  pe  jumătate.   Cealaltă  jumătate  este  ocupată  fie  de vehicole  parcate,  fie   de  terase,  gerete  sau  chiar   sînt  extinse  clădirile.    Pietonii  reacționează   alarmați  la  astfel  de   modificări.    Ei  îsi  doresc  mai mult  spațiu  în timpul  mersului.    Este disconfortant  să  te  împiedici  unul de altul  în mers.     Este  necesar  să   fie  păstrat    standartul  după  care  erau  pe  timpuri    construite   trotuarele, pentru că   acestea   respectă toate  necesitățile   pietonilor,  si  să  fie  protejate  de   îngustări  străzile  -standard deja   existente.   Se  menționează  uneori  că  se  ia  exemplu de la  UE,   unde   standardul   străzilor   urbane  este  mai mic decît  în Romania sau  Moldova.    Este necesar să  se  ia exemplul   pozitiv ci nu negativ.   Străzile     înguste    sînt caracteristice   părții istorice  a orașelor  europene,   construite cu secole în urmă.    Partea   modernă a urbelor    are  străzi  largi.
4. Este  de menționat o atitudine  discriminatorie   față de  pietoni.   Pe  timp de iarnă   zăpada  este curățată  doar  pe  carosabil,  iar   trotuarele  sînt curățate manual  sporadic  de  cine  nimerește.    Nu  mai  există   profesia  de    măturători.   Și  probabil că este bine.  Munca   manuală  trebuie înlocuită cu cea  automatizată.    Această muncă   trebuie    efectuate   de  mașini   speciale  de  curățare.   Pietonii,  la  fel ca  si   vehicolele  sînt în pericol de  accidentare  pe   străzi   pline de    gheață  sau apă.   Trotuarele   trebuie  curățate   cu   masini  la fel ca și   drumurile.
5.    Înainte  vreme  pentru   circulația  pe     pietonală   soferii  plăteau  amendă.    Acum însă  este  invers  -nu li se ia  nimic,  li se oferă  parcări  stradale  gratuite  pe o perioadă nedeterminată.   Pe pietonală   este o continuă circulație de masini,   unele  vin,  altele  pleacă….         Pietonii   nu mai sînt siguri  pe   siguranța  vieții  aflîndu-se    în stradă.   Pietonalele  nu mai sînt protejate.   Au dat busna  mașinile.      Pietonii   sînt într-un permanent  stres  psihic în  evitarea  de a  fi  accidentați  și  pe    pietonală   și   în timpul traversării  pe  partea  opusă.      Vehicolele  au invadat   pietonalele,      transformîndu-le    în   parcări,   într-o   o continuă circulație de   mașini.  S-ar   părea  că  această  situație   a fost  provocată      din   cauza  lipsei    de  parcări.    S-a ținut cont de  interesele  șoferilor.    De ce   interesele   șoferilor   au  fost  satisfăcute   din  contul  de  intereselor   pietonilor?  S-a luat de la unii ca  să  li  se dea  altora.   Pietonii sînt  cei  mai  vulnerabili,  cei mai  expuși.    Ei   au  rămas  fără pietonale,   fiind   într-un   continuu   stress   de  a  fi    accidentați   de   vehicole.    Ei  au  nevoie  de    pietonale   rezervate doar   pietonilor  – ca să se simtă în siguranță.    Șoferii   sînt în siguranță,     ei au de pierdut  doar din timpul   necesar  pentru a parca     cu un cartier  mai jos   într-o  parcare   dotată.     Dar acest neajuns se poate transforma  într-un   avantaj  –  fortificarea   sănătatii   prin   mers.       Înainte vreme,     fiecare  posesor  de  vehicol  trebuia  să  prezinte  confirmarea   că are  garaj sau  parcare  permanentă,   pentru  vehicol.     În această situație trebuie să se țină cont în primul rînd de  necesitățile   pietonilor.    Paradoxal,   este   faptul  că majoritatea   parcărilor   stradale   sînt    ilegale.   Dacă  acestea  nu  sînt  marcate       vrasăzică     şoferiii   încalcă   Regulamentul  circulaţiei   rutiere –         art.    68.      2.c)     Spre reget,  acest  punct  a  dus   la  oficializarea,  marcarea   multor   parcări   stradale   din  contul      trotuarelor   pietonale.   (citiți detalii în articolul  Despre   circulația   pietonală  și  rutieră   17.07.  2015  categoria  Codul  circulației rutiere)
6.   Regulamentul circulaţiei rutiere, art.58,  legalizeză trecerea vehicolelor pe   roșu,  (verde pietonal) la intersecţii.    Acest articol pune în pericol   viața pietonilor,        Este  o  infracțiune    legalizată,  comisă de  organele   executive   să adopte   decizia   de a permite  vehicolelor  să   traverseze   pe verde pietonal   virînd pe neasteptate  de  pe o altă   stradă.    La intersecții este un pericol  dublu  pentru pietoni  pentru că   vehicolele  apar pe neașteptate  vîrind   de pe  străzile    adiacente.    Unele apar din spate   traversînd  în fața  și spatele   pietonilor  și provocînd  șoc nervos.   Unii  dau vina pe șoferi dar de fapt,   această   infracțiune este legalizată.  Cerem interzicerea  acestui  articol.     (aflați detalii  în articolul  Infracțiuni si crime legalizate2   28.05.2015)                                 Acestea fiind spuse,  cerem  instanțelor  de rigoare să  protejeze drepturile   pietonilor  și  a  șoferilor,  oferindu-le  parcări  dotate.

CIRCULAȚIA RUTIERĂ NOCTURNĂ

Proiectul urban Orașul Meu și-a    serbat   prima aniversare. Cu această ocazie membrii inițiativei   au  organizat   în  colaborare cu Debate Academy o dezbatere publică cu genericul  „ Întroducerea circulației transportului public pe timp de noapte”. Este oare orașul gata să adopte o astfel de reformă ce ține de infrastructură și servicii?si anume
1.Prelungirea  circulatiei   troleibuzelor     pina la 1noaptea.
2.  Ridicarea   prețului   la   transport  după  miezul nopții   pîna la 5 lei.

Comentariu
1.   Timp de zeci de decenii transportul public a circulat pina la   unu noaptea.  Din motive necunoscute acest orar  a fost   redus cu două  ore  în  2007.    Deci  este  vorba  de   cererea  de    RE-ÎNTRODUCERE    a  vechului  orar.
2.  A fost  propusă   extinderea  circulatiei pîna la unu noaptea.  Dar  noaptea dureaza pîna  în zori de zi.  Unu  noaptea   este de fapt   un  final de seara.  Si un inceput de noapte.    Ce-ar  fi   să    fie întrodusă circulația   transportului   chiar  pe durata întregii   nopți.        Prelungirea circulatiei troleibuzelor  cu doua  ore   este, de presupus, convenabilă   pentru lucratorii  de transport   cu atit mai mult ca plata pentru tichet s-ar    cuveni   să   fie    ridicata pina la 4 lei.   Si 6 lei pentru   autobuse si minibuse.
3..  Ideia de a introduce transport pe toata durata noptii ar trezi incuviintarea tuturor. Chiar si a opozantilor. Pentru ca fiecarui i se intimpla  cel putin o data in an sa se pomeneasca în  stradă  pe timp de noapte   fără  bani   de taxi.
In cazul respectiv ar fi  oportun sa se dea preferinta     minibuzelor care sint mai silentioase,  si circula pe strazi mai inguste si laterale si pentru ca sint private si este un cistig in plus.          Minibuzele     sînt  mai   mici,  potrivite pentru  un  număr limitat de   pasageri(noptea oamenii curculă  mai rar)   iar    cursele  ar fi  bine  să  fie    la  ore  anumite  sa zicem  o  dată în jumate de oră.

4.  Troleibuzele  au  rute  fixe  în  timp  ce  rutele    minibuselor   sînt adeseori schimbate   fără acordul   pasagerilor.    Spre   exemplu,   schimbarea  rutelor    minibuselor   188,  104  a  dus  la   dificultăți  în  deplasare  la   punctul de destinație.   Cerem să  fie  restabilite rutele vechi,   iar  cele  noi  ar  putea  fi   numerotate  cu  A,  B,   spre ex  – 104-A,  188 -A.    Sistarea  circulației   minibuzelor     pe strada   Bănulescu-Bodoni   a provocat  nnumeroase  dificultăți  pasagerilor, care    trebuia  să se deplaseze  pe jos mai multe cartiere.     Mai  mult  de  un an în urmă  a  fost sistată   circulația   minibuzelor   102,   160,  probabil  tocmai  pentru  că  erau   foarte  solicitate.    Cerem  restabilirea  acestor   rute.    Restabilirea  acestor rute pe  lîngă  faptul  că  îi  va  satisface   pe  mai  multi    cetățeni,    va   asigura  cu  lucru   vre-o  cîteva  zeci   de   soferi.      Vechile rute  au  fost   stabilite  cu  mai  multa  atenție  față de necesitățile   pasagerilor.

LIMITATOARE DE DEMOCRAȚIE?

Pe  străzile din  Chisinau   au  fost  instalate   limitatoare de viteza (LM)-  praguri din cauciuc    termoplastic  cu înălțimea de 40-45 cm   pentru  limitarea   vitezei vehicolelor   în mișcare.

Aceste  limitatoare  încalcă  Constituția  RM,  art.  27,  1.  Dreptul  la libera  circulație în  țară  este    garantat.                                                   -Instalarea  LM- încalcă  dreptul  la  libera  circulație  a șoferilor  din  vehicolelor   la  modul  direct   –     bararea   drumului   cu  praguri de  cauciuc   duce   micșorarea    forțată  a  vitezei  și   la   hurducături .                                             Acest   mod  de  limitare   a   vitezei  de  mișcare  a  vehicolelor   este         primitiv    si    deranjant   pentru   confortul  fizic  al șoferului  și  călătorilor   pentru  că   provoacă    hurducături  si pentru că  reduce   viteza  de   mișcare   în  timp  ce  mulți  oameni   sînt   îngrijorați   că  pierd  prea  mult   timp  din  cauza  vitezei    reduse..        De  cîteva  luni    Chișinăul     rezistă  cu  greu   unor   ambutieaje   cronice  de proveniență   incertă,   vehicolele   staționînd   îndelungat   din  cauza avalanșei  de  mașini    pe   unele  strazi    în  timp ce  alte  străzi fiind  –  aproare   pustii,      cauza  ambuteiajelor  fiind   inexplicabilă,        De presupus  că  și   ambuteiajele  sînt    limitatoare  de  viteză?

Limitarea     forțată  a  vitezei  de    circulație   a    TUTUROR   vehicolelor,  este  NEDEMOCRATICĂ        pentru  că      aglomerația  este  diferită   în  dependență  de   oră,     zi  a  săptămînii,     anotimp  deci  respectiv  si  viteza  de  circulație   trebuie să  fie  variabilă,  decisă  de   șofer   ci  nu   de  baraje LV.    Aceste  LV     denotă   tendințe   periculoase   dictatoriale  de  restricție   a  libertății   individuale   a  șofer   Este  suficient   si este  legal   să  fie  respectat  regulamentul   circulației  rutiere    art.

47. 1) Limitele maxime de viteză a vehiculelor pe drumurile publice sînt:
a) în localităţi − 50 km/h, iar prin zonele rezidenţiale şi teritoriile adiacente drumului – 20 km/h.

Există  si  norme  de  penalizare  în  caz  de  nerespectare  a   acestei   legi.    Aceste  măsuri  sînt  suficiente   pentru    menținerea   ordinei,  si a vitezei  regulamentare  în  localități.    Restul  LV   sînt   ilegale  și   nedemocratice.

Deosebirea  între   democrație  și   dictatură  este  că  democrația  îți  oferă   mai  multe   variante  de    alegere   (în  acest  caz  de  a-ți  alege   viteza  de  mișcare – pînă la 50  km)   dintre  care  ai  posibiitatea  să  o  alegi   pe  cea  potrivită,   în  timp  ce   dictatura   îți  impune   un  singur   mod  de   conduită   care  de  regulă  este   de  ordin  restrictiv.

 

AMBUTEIAJE INTENŢIONATE?

De citeva zile circulatia transportului public este mai lentă ca de obicei. Vehicolele stationeaza mai mult decît se misca. Ambuteiajele nu au o cauza anume, sint create din nimic, pe loc gol. O aglomeratie de masini care se imbulzesc unele in altele. Am avut impresia ca şoferii sînt manipulaţi distanţional sau ca există mai multi provocatori carora li se dau indicaţii să blocheze circulatia pe strazi. Această deducţie este fondată nu pe dovezi directe (gen, am vazut, am conversat, am filmat, etc) ci pe dovezi indirecte şi pe deducţii logice. Voi face o deviere de la tema articolului ca sa-mi expun consideraţiile.

Din punct de vedere tehnic este foarte posibil să poţi auzi voci la distanţă la frecvenţa de  unde la care iţi auzi propriile gînduri. Este necesar doar să cunoşti cum funcţionează radioul adică cum are loc transmiterea sunetelor la distanţă – este necesar un microfon – acesta transformă sunetele în semnale electrice. În timpul vorbirii -membrana microfonului conectată la un circuit electric oscilează în dependenţă de modulaţiile vocii, încărcînd electronii cu sarcini(informaţii) sonore, care repetă exact frecvenţa şi si amplituda sunetelor vocii. Din acest moment electronii îsi pierd neutralitatea si se transformă în SEMNALE. Semnalele sînt direcţionate în modulator unde sînt amplificate datorită oscilaţiilor cu frecventa inalta generate de modulator, si care repeta frecventa si amplituda semnalelor. Aceste   oscilaţii  personalizate se numesc unde radio si sînt emise de antena emiţătoare unde se află staţia radio tv, si sînt receptate de antena receptoare la capătul căreia se află televizoarele si compiuterele. Traseul acestor semnale radio ar putea fi orientat intr-o altă direcţie să zicem acestea fiind orientate în creer (undele radio penetrează cu uşurinţă corpul uman) în acea parte a creerului unde se află conductele auditive în acest caz aceste semnalele radio vor fi auzite de om la aceiaşi frecventa la care sînt auzite gîndurile.
Asadar, este simplu sa auzi vocile operatorilor emise la distanţă de undele radio, este un nou tip de telefonie, ar putea fi numit telefonie mentală şi care ar putea fi adeseori utilizat în manipulare psihică directă, unde persoanelor le sînt date indicaţii directe cum să procedeze în anumite situaţii.

. S-a întîmplat ca troleul in care ma aflam sa se oprească la mijloc de drum pur si simplu fiind depasit de masini si autobuze. Asta m-a facut sa cuget in aceasta problema. Una dintre cele mai mari cauze a ambuteiajelor este parcarea vehicolelor pe marginea carosabilului in acest caz circulatia este redusa la o singura banda, in loc de doua. Interzicera parcării vehicolelor pe strazi este absolut necesară şi ar putea, cu siguranţă, sa accelereze miscarea vehicolelor pe carosabil. Adevarul este ca numarul de vehicole nu infuenteaza prea mult viteza miscarii. Numarul mare de masini nu este cauza ambuteiajelor, asa cum se considera. Indiferent de sint multe sau putine vehicolele oricum trebuie sa circule unele dupa altele, în rind. De presupus, abuteiajele apar din cauza unor acţiuni intenţionate de sabotare a circulaţiei. Unul dintre metodele de boicotare este reducerea miscării vehicolelor. Ambuteiajele apar din cauza barajelor. Daca 1-2-3-5 vehicole reduc la minim viteza si se mentin astfel un timp oarecare, acest fapt creaza ambuteiaj. Sau daca una sau mai multe masini trec de pe o banda pe alta. Sau dacă un vehicol se opreşte din senin în mijlocul drumului acest fapt perecliteaza circulatia celor din spate. Parcarea pe ambele părţi ale carosabilului este o altă formă de sabotare. Şi culorile semaforului sînt adeseori utilizate în astfel de situaţii, uneori se întîmpla sa dureze prea mult pauza pe roşu, distanţa dintre două semafoare fiind relativ mică – staţionările să dureze prea mult. Semafoarele ar putea să funcţiozene în raport unele faţă de altele în asa mod ca să faciliteze circulaţia, să fie calculată distanţa si viteza medie astfel încît atunci cînd se ajunge la următorul semafor acesta să fie pe verde şi tot aşa.
INTERZICEREA PARCĂRILOR PE CAROSABIL este necesară.
Adevărul este că numărul de maşini nu este foarte mare în comparaţie cu numărul de străzi şi sînt destule trasee pe care acestea ar putea fi direcţionate. Dacă parcările stradale neautorizate vor fi interzise şoferii vor fi interesaţi în căutarea de parcări şi garaje.
Dimensiunile trotuarelor şi copacii trebuie păstrati, ar fi o injustiţie să extinzi carosabilul din contul pietonalelor, pietonii sînt ca număr mult mai numeroşi şi expuşi pericolului de accidente. Zonele verzi sînt importante pentru sănătate si agrement.
Între străzile Bucureşti şi Şciusev este o fostă unitate şi peste o stradă mai este si fostul stadion republican unde ar putea staţiona temporar vehicolele din sectorul centru. Dar de fapt, nu este dificil să construeşti o parcare subterană. Să zicem, chiar şi pe locul obiectivelor suspomenite. Indiferent de ce urmează să fie construit pe aceste terenuri s-ar putea face iniţial o groapă mare de vre-o 30 metri adîncime care să fie pe toată lungimea fostului stadion, spre exemplu, apoi, tre să -i conferi o formă regulată, de patrulater spre exemplu, apoi se betonează, i se face podeaua şi pereţii, si după i se face acoperiş plat cu bare de metal si beton, si apoi poate să fie acoprită cu pămînt sau asfalt sau ridicată în continuare o clădire si tot asa. Construcţia unei astfel de parcări ar putea dura 1-2-3 săptămîni.

DESPRE CIRCULAŢIA PIETONALĂ SI RUTIERĂ

Străzile  (si cele   carosabile şi cele   pietonale)    sînt  destinate  CIRCULAŢIEI.    Pe   străzi    se  circulă.   În timp  ce   în  parcări   vehicolele  staţionează.   Dacă   parchezi    maşini   pe      trotuar   sau   pe  carosabil       acestea   sînt  obstacole  pentru cei  care  se  află  în  circulaţie,    barează   calea  şi   pereclitează  circulaţia    vehicolelor  şi   a  pietonilor.          De mai  mulţi  ani   o  mare parte din  străzi   sînt   utilizate      pentru  parcări  de  vehicole.    Dacă    sînt  parcate  pe  carosabil,   crează  ambuteiaje,   dacă   staţionează   pe  trotuare  –  barează  calea  pietonilor.    Pe   lungimea    unui   cartier,  spre   exemplu  pot  încape  vre-o   50-100-200   de  maşini.     De  obicei   şoferiii   parchează    maşinile  pe  trotuare  şi  uită  de  ele  pentru  toată   ziua.   Să  zicem  că  timp  de  o zi     cartierul   respectiv a  fost   parcurs   de   1000  de  pietoni  si  de  5000  de  automobile.    Confortul   a   50-100-200  de  şoferi   cu maşini  parcate   crează  disconfortul    miilor   de   pietoni  şi    şoferi  în  circulaţie.     Şi  dacă  se  ia   după  gradul   de   pericol   pentru   viaţă,   cei  mai  expuşi  pericolului   sînt   pietonii   şi   soferii,  pasagerii  –  acestora  s-ar  cuveni   să  li  se  dea  prioritate.     În timp  ce   soferii   cu  maşinile   parcate   pe  străzi  nu-si   pun  viaţa  în  pericol,  este  vorba  doar  de  gradul  lor  de  confort.  Ei  şi-au  parcat    automobilele    si   s-au  dus  la  facut  treburile  prin  alte  părti,  în  timp  ce  sutele de pietoni  si   masini   se  împiedică   de  maşinile  lor?.   De ce    li se dă  prioritate   soferilor  maşinilor  parcate  ci   nu  pietonilor  si   masinilor  în  circulaţie?

Paradoxal  este   că   majoritatea   parcărilor   stradale   sînt    ilegale.   Dacă  acestea  nu  sînt  marcate       vrasăşică     şoferiii   încalcă   Regulamentul  circulaţiei   rutiere –         art.    68.      2.c) autoturismele şi motocicletele pot fi oprite sau staţionate intrînd parţial ori în întregime pe trotuar, numai în locurile special amenajate, marcate prin indicatorul 5.48.1 sau 5.48.2, precum şi prin marcajul 1.1.1, d). Staţionarea trebuie efectuată în conformitate cu modul indicat pe panoul adiţional 6.8.2, 6.8.3, 6.8.6 – 6.8.9, asociat indicatorului.

Spre reget,  acest  punct  a  dus   la  oficializarea,  marcarea   multor   parcări   stradale   din  contul      trotuarelor   pietonale.    Înainte  vreme  toate  străzile   aveaul  lungime  –  standart  –  nici  prea  late  si  nici   înguste,   cu   unu-două   rînduri   de  copaci  –  tocmai  potrivite  pentru   un  mers  confortabil .      Acum   trotuarele   încep  să  fie  îngustate  cu   2/3,   iar  copaciii   -tăiaţi.   Pietonilor  le  este  rezervată  o  bandă   îngustă   pe  care   ei  merg  înghesuiţi  cedînd   trecerea  unul   altuia.

Construcţia   parcărilor  din  contul   trotuarelor     are  efect  negativ  din  toate  punctele  de  vedere.    Trotuarele  sînt  nu  doar   benzi  de  circulaţie   ci  şi   zone  verzi,  de  odihnă.    Pietonii au  dreptul  să  se  deplaseze  fără  a  se  lovi  unii  de  alţii.    Contactul  cu  natura  este  important  pentru   sănătatea   populaţiei    de  vreme  ce      parcurile  sînt  la  distanţă ,  iată  de   ce   străzile   trebuie  înverzite   pentru  ca   să  completeze   deficitul  de   natură.   Mulţi  fac  sport   dimineaţa  pe  stradă.    Mulţi   se  odihnesc   la  prînz  şi  seara   sub  un  copac   la  un  pahar  de  vin  şi  vorbă.   Să  ţinem  cont  şi  de   necesităţile   planetei  care   este  un  organizm  viu  şi   inteligent   şi  conştient   şi   asfaltizarea   excesivă     acţionează    negativ  asupra  schimbului    de  energie     cu  energia  solară  (fotosinteza)  etc…

Trotuarele   trebuie  să  aibă   contact   direct  cu    drumurile,  interpunerea  parcărilor   crează  dificultăţi  în  circulaţie.  În   general,    parcările  nu  trebuie  să  fie   expuse  vederii,   acestea  trebuie  să  fie   fie   în    subterană    fie  în  clădiri  sau   terenuri  special    amenajate.   Multora  dintre şoferi  nu  le  convin   parcările  pentru  că   sînt   la  distanţă   de   locul  unde-si    au  ei   treburile.     Mersul  pe  jos este  sănătos,  dar   nu  este   convenabil   tuturor,   ţinînd  cont  de  faptul  că    multe    vehicole   au   conducere  automată,  şoferul       -ar  putea   să    coboare   acolo  unde  are  treabă  si  să     programeze   maşina   să   se  ducă  singură   la  locul  de  parcare.   Astfel  de  servicii   nu  se  oferă  deocamdată    dar    ar   putea  fi   posibile   în  timpul  apropiat.    Este  necesar    un  serviciu  urban  care să   se  ocupe  de  asta  şi  care  poate  fi  sunat  si   informat   despre   locul  de  aflare   a  vehicolului.    Această    agenţie  ar  putea  dirija  distanţional   automobilul   spre   parcarea   din  apropiere   iar    după  un timp   proprietarul   vehicolului   ar  putea   indica  ora  cînd      maşină   trebuie   retrimisă  si care  să-l  aştepte  la  uşă.   S-ar  putea  în  curînd  să  nu  ne mai  mire   vehicolele  fără   şoferi.

INFRACŢIUNI SI CRIME LEGALIZATE 2

Lista infracţiunilor legalizate continuă cu

– Regulamentul circulaţiei rutiere, art.58, care legalizeză trecerea vehicolelor pe verde pietonal la intersecţii. Citat
58.4 În cazul în care la nivelul semnalului roşu, în dreapta acestuia, este amplasat un panou adiţional cu o săgeată de culoare verde pe fundalul negru, cu vîrful spre dreapta, conducătorul poate să continue deplasarea în direcţia săgeţii la semnalul ROȘU, de pe banda de circulaţie din dreapta a carosabilului, doar după ce a efectuat oprirea. Totodată, conducătorul trebuie să nu creeze obstacole altor participanţi la trafic, să nu expună pericolului pietonii cu drept de circulaţie, care traversează carosabilul şi conducătorii de vehicule ce se deplasează la semnalul verde al semaforului.
Atunci cînd la nivelul semnalului roşu al semaforului cu trei culori, din stînga acestui semnal, este amplasat un panou adiţional cu o săgeată de culoare verde pe fundalul negru, cu vîrful spre stînga, conducătorului i se permite la semnalul ROȘU virarea pe drumul cu sens unic la stînga, de pe banda de circulaţie din stînga a carosabilului, doar după ce a efectuat oprirea. Virînd la stînga conducătorul trebuie să cedeze trecerea pietonilor şi conducătorilor de vehicule cu drept de circulaţie, ce se deplasează la semnalul verde al semaforului.

Articolul 58.4 al RCR (regulamentul circulaţiei rutiere) este injust pentru că crează situații accidentale și pune în pericol viața pietonilor.
ESTE NECESARĂ INTERZICEREA TRAVERSĂRII VEHICOLELOR
PE ROȘU (VERDE PIETONAL)!
Culoarea Verde pietonală a semaforului trebuie să fie rezervată doar pietonilor!
Mașinile trebuie să traverseze la roșu pietonal și să staționeze la verde pietonal!
Culoarea galbenă este una intermediară rezervată special pentru situații de schimbare a direcției mișcării adică de virare la intersecții.
Culoarea galbenă trebuie să fie la fel de utilizată ca și celelalte două – 30 secunde – timp suficient pentru virarea pe o altă stradă.
O altă variantă ar fi mutarea trecerilor pentru pietoni la o distanță de vre-o 10 metri de la intersecție, spre adîncul străzii, astfel mașinile care virează de pe altă stradă să se poată opri și aștepta la trecere pînă se schimbă culoarea semaforului.

Secţiunea 7 – Staţionarea voluntară – conţine de asemenea articole infracţionale.
Este suficient citeşti art. 7, unde sînt daţi termenii utilizaţi în RCR ca să-ţi dai seama că termenii citaţi mai jos nu sînt utilizaţi în conformitate cu destinaţia lor. Spre ex –
trotuar – este elementul drumului destinat circulaţiei pietonilor
parcare – staţionarea vehiculului într-un loc destinat acestui scop
carosabil – porţiune din platforma drumului destinată circulaţiei vehiculelor.
Aceşti termeni sînt daţi în art. 7 din RCR pentru ca să fie respectate funcţiile acestora.

Trotuarul şi carosabilul sînt destinate circulaţiei, iar parcarea – staţionării.
În cazul în care vehicolele staţionante sînt parcate pe părţile străzilor destinate circulaţiei, acestea barează circulaţia vehicolelor (pe carosabil) si a pietonilor – pe trotuar. si crează ambuteiaje, debandadă.
Este remarcată tendinţa de a îngusta străzile şi de a legaliza parcările stradale. Dar în art.7 al RCR este dată clar funcţia trotuarului – circulaţia pietonilor. Parcările stradale provoacă numeroase situaţii infracţionale, sînt neglijate complet necesităţile pietonilor (iar strada este destinată deplasarii lor) şi sînt satisfăcute necesităţile şoferilor. Şoferii sînt privilegiaţi, ei au de parte lor carosabilul, au parcări specializate si stradale şi au acordul de a trece pe verde pietonal. Ar fi necesar să fie invers. Pietonii trebuie protejaţi, ei nu sînt în siguranţă,
sînt puşi într-o permanentă alertă pentru că masinile sînt în continuă circulaţie si pe carosabil si pe trotuar dar mai puţin în parcări. Este nedrept să furi din traseul destinat pietonilor si să păstrezi acolo nişte mecanizme. Soferii şi-au parcat pe stradă vahicolul si au uitat de acesta pe toată ziua, în timp ce fiecare pieton care trece pe alături trebuie fie să ocolească fie să se înghesuiască. Este necesar să li se dea preferinţă pietonilor în faţa vehicolelor. Acestea crează situaţii accidentale vatunci cînd intră şi iesde pe stradă.
PARCĂRILE STRADALE TREBUIE INTERZISE!

Acest regulament a fost adoptat în 2009 de către prim ministru Zinaida Greceanii.
Este necesară revizuirea acestuia întru protecția pietonilor, revenirea la regulamentul vechi cu modificări.

SECURITATEA PIETONALĂ

Codul circulației rutiere mă ține într-o mare încurcătură atunci cînd mă aflu în stradă.
Deci, pe culoarea de semafor roșie pietonală vehicolele se mișcă pe drumul paralel cu cu trotuarul, iar pietonii așteaptă. Cînd semaforul își schimbă culoarea în verde pietonal vehicolele de pe strada paralelă stopează, dar vehicolele care așteptau pe altă stradă, în intersecție, virează și trec pe verdele pietonal. Pietonii care așteaptă să traverseze sînt opriți de fluxul prea mare de mașini venite de după intersecție. Culoarea semaforului se schimbă din nou, și pietonii fug rapid pe partea cealaltă.
Dar unde a dispărut culoarea galbenă? De vreme ce vehicolele ce se mișcă pe drumul paralel cu strada traversează pe roșu pietonal iar cele de pe strada perpendiculară traversează pe verde pietonal, atunci pe care culoare să traverseze pietonii? Culoarea galbenă a fost uitată,
ce-ar fi să fie rezervată pietonilor? Pietonii sînt fragili față de mașini, ei necesită o trecere protejată.
Reîntoarceți pietonilor securitatea circulației rutiere! Reîntoarceți culoarea protecției!